Letopisetul Tarii Moldovei. O sama de cuvinte

Cugetarea ascutita si putintel sceptica pe care o gasim in proverbe expresia colorata si plastica alternanta de zambet si tristeta tot sufletul poporului variat ca o primavara de la noi le gasim in cel dintai povestitor artist al nostru Ion Neculce - care nu e un mare carturar cum au fost Costinestii si care vorbeste ca un razas sfatos de odinioara. Nacazurile saracei Moldove Neculce le-a avut scrise in inima lui cum spune insusi. in marginile limbii simple si intelepte a adunat in cronica lui comori de frumuseti artistice. Letopisetul sau mi-i carte de capatai - si de cate ori il deschid mi se umple sufletul de placeri rare. [...] De la Ion Neculce si pana la Creanga a curs vreme indelungata: aproape doua veacuri. Lzi in unul si in altul simtesc insa sufletul cel vesnic al neamului. Lzi la unul si la altul gasesc caracterele specifice ale poporului nostru. Lzi unul si altul au inflorit pe aceste plaiuri si au scos la soare vechile comori. Amandoi au facut parte din acea familie de oameni rari si ciudati care ies din cand in cand de pe drumurile obstesti si se razletesc cantand cu ochii spre cer. Ca si ei odinioara cate un pastor necarturar se inalta pe aripi de ganduri si de visuri cantand sfios frumuseta vesnic schimbatoarelor lucruri si jalea scurtei si trecatoarei vieti. Aici e panteonul meu literar simplu si rustic fara podoabe ca natura insa maret ca si dansa. Simtindu-ma al acestui popor si al trecutului si ucenic al acestor mari inaintasi le inchin lor clipa solemna de acum in care o adunare asa de aleasa pe ei ii cinsteste in umila mea opera.Mihail SADOVEANU Poezia popularA